Logo

 HOME

 ISTORIC

 RASE

 GENETICA

 VARIETATI CULORI

 VARIETATI BLANA

 COMPORTAMENT

 HRANIRE

 VITAMINA C

 INGRIJIRE

 REPRODUCERE

 BOLI

 PROBLEME DENTARE

 PARAZITI

 INTREBARI FRECVENTE

  FORUM

 LISTA DE DISCUTII

 TEST SI JOCURI

 LINKURI

 EXPOZITII

 CLUB

 HARTA SITE

 GALERIE FOTO


  Alte pagini:

 Familia Caviidae
 Tabel cu valoarea nutritiva a unor verdeturi, legume, fructe
  Mit si realitate
 Date fiziologice
 Hranire artificiala
 Cusca pentru porcusori
 Porcusorul meu musca
 Musca gratiile custii
 Hranirea si ingrijirea puilor orfani

Porcusorul de Guineea, cunostinte de baza Cunostinte de baza privind intretinerea porcusorului
   Fisier in format pdf ce se poate salva, lista si distribui liber (270 KB).

Programul Acrobat Reader

Antibiotice
Antibiotice cu efecte toxice si/sau fatale pentru porcusori, si cele care se pot administra lor
    Fisier in format pdf, versiune pentru tiparire (56 KB)


  Valoarea nutritiva a unor verdeturi, legume, fructe:

   Versiunea pentru tiparire (160 KB)

  Fisa individuala ptr. masurarea greutatii corporale a porcusorului

   Versiunea pentru tiparire (fisier pdf - 45 KB)

  Fisa comuna ptr. masurarea greutatii corporale a porcusorilor

   Versiunea pentru tiparire (fisier pdf - 48 KB)

Linkuri utile:
  Greutatea corporala a cinci femele de la nastere pana la varsta de un an, fisier png - 32 KB

  Greutatea corporala a cinci masculi de la varsta de o saptamana pana la varsta de un an, fisier png - 32 KB




Gene responsabile de varietatile de culori

ADN - macromolecula acidului dezoxiribonucleic

pagina 1/3. 


Transmiterea ereditara a caracterelor se realizeaza prin intermediul unor factori ereditari, numiti gene. Acestea sunt prezente in toate celulele organismului.
  In perioada anilor 1900-1960 cercetarea genetica a porcusorilor de Guineea s-a axat mai ales pe analiza diferitelor gene, modul de mostenire a acestora, studiul efectelor endogamiei etc. Multe mutatii aparute au fost descrise pe parcursul acestor studii, marea majoritate a lor neputand fi mentinute mult timp.
  In zilele noastre metodele de cercetare utilizate in acest domeniu sunt cele biochimice, fiziologice si imunologice.

  Notiuni de baza
  Gena este un segment din macromolecula de ADN care dirijeaza sinteza unui lant polipeptidic. Sinteza proteinelor complexe este determinata de doua sau mai multe gene. La toate organismele, informatia ereditara este inmagazinata in acizi nucleici (ADN si ARN).
  Genele sunt dispuse liniar in cromozomi, fiecare gena ocupand un anumit loc (locus). Genele situate in acelasi locus pe cromozomii omologi pereche (unul mostenit de la mama si unul de la tata) se numesc gene alele. Prin combinarea probabilistica a acestora (fiind de origine materna si paterna) rezulta segregarea caracterelor in descendenta. Numarul genelor este mai mare decat numarul cromozomilor, deci mai multe gene influenteaza acelasi caracter.
  Genotip: totalitatea factorilor ereditari (gene) continuti in organism.
  Fenotip: Suma insusirilor morfologice, fiziologice, biochimice si de comportament ale unui organism, ca rezultat al interactiunii dintre genotip si mediu.
  Homozigote: Organismele in care factorii ereditari pereche sunt de acelasi fel, sunt pure din punct de vedere genetic.
  Heterozigote: Organismele in care factorii ereditari pereche sunt diferiti. La acestea se manifesta doar unul dintre caractere, cel dominant (se noteaza cu litera mare), iar cel recesiv (se noteaza cu litera mica) ramane in stare ascunsa. Sunt impure din punct de vedere genetic.
  Gena dominanta: se manifesta la fel in fenotip atat in forma homozigota cat si in forma heterozigota.
  Gena recesiva: se manifesta in fenotip doar in forma homozigota, nu are posibilitatea de a functiona in prezenta genei dominante.
  P (Parents): Parinti.
  F1: Prima generatie.
  F2: Generatia a doua, obtinut prin incrucisarea indivizilor din prima (F1) generatie.
  Melanina: sunt pigmenti sintetizati de corp. In timpul metabolismului aminoacidul tirozina se transforma prin etape succesive si polimerizare in eumelanina care este pigment negru sau maro. Impreuna cu proteine eumelanina formeaza un complex in melanozomi. Feomelanina: este pigment rosu si galben, ea se produce datorita combinarii cu cisteina (apoi polimerizare) inainte de a intra in complexul de proteine. Pigmentii determina culoarea pielii, cea a ochilor si a parului (blanii) la porcusori.
  Cromozomii sunt in numar constant si caracteristic pentru fiecare specie. Celulele corpului, numite si celule somatice, au un numar dublu de cromozomi. Ele se numesc diploide (notate 2n). Specia porcusor de Guineea are numarul de cromozomi 2n=64, dintre care 62 sunt autozomi (formand 31 de cromozomi omologi pereche) si 2 sunt heterozomi (determinand sexul animalului). Heterozomii sunt notati cu x si y, formula cromozomala xx caracterizeaza sexul homogametic (sexul femel), iar formula xy caracterizeaza sexul heterogametic (sexul mascul). Celulele reproducatoare (gametii) au numarul de cromozomi redus la jumatate si se numesc haploide (notate n). La specia porcusor de Guineea celulele sexuale au numarul de cromozomi n=32. Gametii sunt intotdeauna puri din punct de vedere genetic, contin numai unul din factorii ereditari pereche.



Locusul A - se poate numi si factorul aguti (Agouti locus).
  Aceasta gena are influenta asupra eumelaninei si feomelaninei, determina pigmentarea in interiorul firului de par.
    Eumelanina - pigment negru sau maro (black or brown pigment).
    Feomelanina (Phaeomelanin) - pigment galben si rosu (yellow and red pigment).
  A - Gena alela aguti (light-bellied agouti allele): Este o gena alela de tip salbatic a stramosului porcusorului de Guineea, acesta avand culoarea Golden Agouti (aguti auriu). Din aceasta culoare deriva toate variatiile de culori existente la porcusori.
  La porcusorul aguti fiecare fir de par este compus din 2 culori (cu exceptia partii abdominale), firul de par are o banda terminala sau subterminala colorat de pigmentul feomelanic, restul firului fiind colorat de pigmentul eumelanic (la baza firului de par are o banda neagra, maro sau o culoare diluata a uneia dintre ele, iar partea terminala sau subterminala a firului va fi rosu, galben sau o culoare diluata a acestora). Pe partea abdominala firele de par ale porcusorilor Aguti (si Argente) vor fi intotdeauna de o singura culoare, aceasta fiind culoarea terminala sau subterminala a firelor de par prezente pe celelalte parti ale corpului (pe partea abdominala fiecare fir de par - de la baza pana la capatul firului - va fi rosu, galben sau o culoare diluata a uneia dintre ele). Astfel se prezinta o coloratie specifica (informatii mai detaliate despre aceasta culoare la pagina Descrierea raselor.)
  Ar - Gena alela solid aguti (solid agouti, no belly band): determina un aguti complet pe toata suprafata. Fiecare fir de par, chiar si firele de par de pe abdomen prezinta coloratia aguti.
  a - Gena alela non aguti (self, non-agouti allele): Este o gena alela recesiva care indeparteaza banda feomelanica de pe fiecare fir de par, in asa fel blana porcusorului va fi de culoarea neagra, maro sau o alta culoare definita de un alt factor (locus).

  Aici vorbim de dominanta completa, ordinul dominantei este: A, Ar, a.

  Combinatii de factori ereditari:   AA - porcusorul este aguti (are coloratia aguti).
  Aa - porcusorul este aguti, insa poseda ambii factori ereditari, deci este heterozigot. Gena alela recesiva a ramane in stare ascunsa.
  aa - nu este aguti. Factorul ereditar a poate determina caracterul non-aguti la descendenti doar sub forma homozigota recesiva aa (va avea un singur tip de factori ereditari, va poseda exclusiv factorii ereditari pereche al caracterului respectiv).

Transmiterea caracterelor ereditare

Din incrucisarea unui porcusor de culoare aguti (caracter dominant = A) cu unul non-aguti (caracter recesiv = a), ambii puri din punct de vedere genetic, in F1 rezulta hibrizi aguti, iar in F2 conform legilor lui Mendel, se produce segregarea fenotipica in raport de 3:1 (75% porcusori aguti, 25% porcusori non-aguti) si genotipica in raport de 1:2:1 (25% porcusori aguti puri, 50% porcusori aguti hibrizi, 25% porcusori non-aguti puri).

AA x aa

100 % Aa

Aa x Aa

25 % AA; 50 % Aa; 25 % aa;

Aa x aa

50 % Aa; 50 % aa;

AA x Aa

50 % AA; 50 % Aa;


Aguti argintiu
Aguti argintiu

Solid aguti
Solid aguti



Locusul B - factorul maro (brown locus).
  B - Gena alela de tip salbatic: culoare neagra (wild type allele: black colour). Are influenta asupra firului de par, a pielii si a ochilor. Pielea, blana si ochii porcusorului sunt de culoare neagra.
  b - Gena alela maro (brown allele): Pielea si blana porcusorului este maro (ciocolatiu), iar ochii sunt rubinii. Aceasta gena alela are influenta doar asupra culorii negre (eumelaninei), nu are influenta asupra celei rosii (feomelaninei).

  Dominanta completa:
  BB - blana porcusorului este neagra.
  Bb - porcusorul are blana neagra, dar poseda ambii factori ereditari, este heterozigot. Gena alela recesiva b ramane in stare ascunsa, cu posibilitate de manifestare in descendenti.
  bb - culoarea neagra este diluata in culoare maro (ciocolatiu), ochii porcusorului vor fi rubinii.

Negru
Negru

Ciocolatiu
Ciocolatiu



1/3

pagina urmatoare 


Pe aceasta pagina:
 Cercetari genetice
 Notiuni de baza
 Locusul A
 Locusul B

Gene responsabile de varietatile de culori - pagina 2:
 Locusul C
 Locusul E
 Locusul P
 Locusul S

Gene responsabile de varietatile de culori - pagina 3:
 Factorul Dalmatian si Roan
 Culorile Tan



Mondovics Geda
Copyright © 2001-2011. Toate drepturile rezervate.
Politica de confidentialitate