|
Atentie!
Despre antibioticele ce se pot administra porcusorilor, si cele care niciodata nu se vor administra, fiind toxice,
| | puteti citi aici!
|
|
Bolile porcusorului de Guineea
pagina 1/7. 
Porcusorul de Guineea este un animal sensibil.
Daca nu respectam cateva reguli de baza, se poate imbolnavi usor. Un porcusor este bolnav daca dupa trecerea a 6-12 ore nu are
interes fata de hrana.
Este foarte important sa observam din timp simptomele de boala. In general el incearca sa ascunda boala, aceasta
comportare o are imprimata in gene, procedeaza in asa fel pentru a ascunde starea de sanatate precara fata de pradatori, altfel
in natura el ar fi repede capturat de pradatori. Foarte multe vieti de porcusori pot fi salvate, daca primesc ajutor in timp util.
Chiar in aceeasi zi, sau cat mai curand posibil trebuie dus la medicul veterinar, pentru a nu fi prea tarziu!
Inapetenta poate
fi simptomul diferitelor boli, daca devine letargic si nu consuma hrana, trebuie consultat si tratat de medicul veterinar cat
mai curand posibil, deoarece dupa trecerea a 16-20 ore ficatul va incepe sa se deterioreze, acumularea succesiva de corpi
cetonici in organism va duce la cetoza *, si el se va simti tot mai rau. Fara tratament nu (!) se va vindeca. Porcusorul suspect
de boala necesita o examinare, simptomele propriu-zise pot aparea mult mai tarziu.
* Organismul are nevoie de carbohidrati (sursa de energie). Daca dintr-un motiv anume porcusorul nu
consuma hrana, organismul va incepe sa degradeze grasimile (lipidele) prezente in corp, tocmai pentru a obtine energia necesara,
rezultand in acest fel si corpi cetonici care sunt produsi intermediari ai metabolismului lipidelor, proveniti din oxidarea
acizilor grasi. Acumularea corpilor cetonici in sange determina scaderea pH-ului, cu urmari grave, ducand la acidoza.
Starea este asemanatoare celei datorate toxemiei gravidice, dar totusi nu atat de grava si rapida ca in
cazul acesteia. Daca porcusorul primeste ajutor in timp util (tratament medical, administrare glucoza si
hranire cu ajutorul seringii), sansele de vindecare sunt mult mai mari, decat in cazul toxemiei gravidice.
Porcusorul este erbivor, el isi petrece majoritatea zilei mancand/rontaind, in salbaticie consuma
plante ce au un inalt continut de fibre. Consumarea acestora in cantitati mici si repetate stimuleaza miscarile peristaltice
ale intestinelor, miscari care propulseaza continutul acestora (materii fecale, gaze) mai departe spre rect. In cazul in care el
devine inapetent, si/sau dupa trecerea unei perioade de timp nu consuma hrana, sau dieta lui este saraca in fibre/celuloza (de
ex. daca nu primeste o cantitate suficienta de fan), aceste miscari devin tot mai lente, rezultand enterita, ileus (ocluzie
intestinala) si/sau tulburari ale functiilor florei intestinale. Flora intestinala normala a porcusorului contine mai multe specii
diferite de microorganisme. Flora microbiana sanatoasa este dominata de bacterii intestinale protectoare Gram-pozitive anaerobe.
Ele constituie o bariera naturala impotriva bacteriilor patogene (cum ar fi Clostridium, E. coli), impiedicand dezvoltarea
acestora in intestine. Flora intestinala este sensibila, diferiti factori, cum ar fi stresul, dieta necorespunzatoare,
tulburari digestive, tratament cu antibiotice, diferite toxine,
infectii bacteriene, virotice, micotice sau cele cauzate de protozoare pot avea ca efect
scaderea numarului bacteriilor intestinale protectoare, ducand la degradarea florei endogene. Atunci, cand hrana este contaminata
cu diversi germeni patogeni, sau nu se pastreaza o igiena corespunzatoare privind regimul alimentar (de ex. verdeturile nespalate
sau superficial spalate - in special salata verde -, apa bahlita, alimentele alterate, fanul mucegait etc.), agentii patogeni
ajung in intestinele porcusorului, aici se inmultesc, provocand enterocolita (inflamatie a intestinului). In aceasta
perioada porcusorul bolnav va primi mai mult fan si doar putina verdeata. In cazuri severe verdeturile vor fi temporar oprite.
Simptomele acestei boli nu sunt intotdeauna evidente, in unele cazuri boala poate fi prezenta fara a avea porcusorul diaree, in
cele mai multe cazuri insa el va deveni letargic, boala va fi insotita de diaree, inapetenta, scadere a greutatii. Va fi dus la
medicul veterinar cat mai curand posibil, altfel el se va deshidrata, si va muri.
In cazul in care diareea este ca rezultat al tratamentului cu antibiotice, se va anunta
medicul pentru prescrierea unui tratament de refacere a florei intestinale, administrandu-i probiotice ce contin
microorganisme benefice. Probioticul se va da dupa 1-2 ore dupa administrare antibiotic. Daca nu bea singur apa, il vom adapa cu ajutorul unei seringi, pentru a preintampina deshidratarea. In
apa de baut putem amesteca putina glucoza. Daca nu consuma hrana, il vom hrani noi cu ajutorul unei
seringi. Probioticele
(Bio-Lapis, Lactiferm, Probios, Biotics, Ecoflorina etc.) ajuta la reglarea compozitiei microflorei, impiedica inmultirea bacteriilor patogene, functioneaza ca bariera impotriva infectiilor, stimuleaza sistemul imunitar prin producerea de imunoglobuline, ajuta
la eliminarea toxinelor din ficat si rinichi, reduce reactiile inflamatorii, imbunatatesc absortia nutrientilor, mineralelor,
sinteza vitaminelor. Se poate administra in cure, atunci cand porcusorul este inapetent, are diaree, diferite probleme digestive
(dieta brusc schimbata, dieta nepotrivita etc.), in stres (mediu schimbat/strain, transport, certuri indelungi de stabilire a
dominantei, intarcare/despartire etc.).
Constipatia se instaleaza rar la porcusor. Daca scaunul este foarte uscat sau foarte redus,
temporar, pe o perioada scurta, se va da mai putin fan si se vor administra alimente naturale: coaja de mere sau papadie (suc de
papadie). In cazuri severe se va cere ajutorul medicului veterinar. Tulburare a defecatiei poate aparea mai ales la masculii in
varsta, cand slabirea muschilor anali duce la blocarea boabele cecale si a celor fecale in sacul anal. Pentru detalii apasa aici!
Este foarte important sa nu lasam la indemana animalutelor noastre substante ce le-ar putea
pune in pericol viata. In mediul in care sunt tinuti, porcusorii sa nu ajunga la plante otravitoare (plante decorative, alte
plante posibil toxice). In general animalele se feresc de plantele otravitoare, unele insa - mai ales cele tinere si/sau cele
curioase - pot simti o indemnare sa le guste, sa consume din ea. Toxice pot fi si unele alimente (verdeturi, legume, fructe)
tratate cu pesticide, ingrasaminte, daca acestia au o concentratie ce in cantitatile ingerate de un mamifer mic cum e porcusorul,
pot avea urmari fatale. In cazul in care accidental acesta s-ar produce, vom cere imediat ajutorul medicului veterinar. La o
otravire simptomele pot fi urmatoarele: tremur, respiratie dificila (deasa sau rara), eventual salivare, spasme musculare, puls
scazut sau puls crescut, uneori simptome de paralizie. In cazul unei otraviri de origine organica, cauzata de plante toxice,
administrarea carbunelui activ (Carbo activatus, Carbo medicinalis) in timp util, poate fi salvatoare, acesta avand o putere
crescuta de adsorbtie poate opri adsorbtia substantelor toxice in tractul gastrointestinal. 100 mg carbune activ se va dizolva
cu putina apa si se va da porcusorului cu ajutorul unei seringi, deschizandu-i gurita lateral, dupa dintii incisivi. Dupa
administrarea medicamentului porcusorul va fi pus intr-un loc ferit, potrivit (pe ceva cald, comod) unde va avea acces la (mult)
fan si apa proaspata. Dupa aprox. jumatate sau o ora (30-60 minute) ii vom administra, tot pe cale orala, cu seringa 2 ml ulei de
parafina (ulei Paragel), pentru a-i facilita tranzitul intestinal, ca substantele toxice sa se poata elimina din organismul lui
prin scaun. Particularitatile biologice ale porcusorului sunt de asa natura, incat el nu poate
vomita, din aceasta cauza NU ii vom da niciodata (!) vomitive, medicament cu efect vomitiv.
Lacrimare a ochilor sau crusta la nivelul lor, respiratie grea sau/si suieratoare, catar nazal,
stranut, tusa – acestea sunt simptome ale diferitelor infectii respiratorii care se confunda cu alergia (aceasta din
urma insa fiind o boala f. rara la porcusori!), avand aceleasi simptome. Porcusorul va avea nevoie de ingrijiri medicale
speciale, medicul veterinar fiind in masura sa puna diagnosticul corect. In cazul unei infectii respiratorii boala poate fi
fatala, deoarece starea porcusorului se poate agrava rapid. Uneori moartea poate surveni brusc, fara ca aceasta sa fie precedata
de simptome. Stresul, alimentatia deficitara/unilaterala, schimbarea brusca a temperaturii, asternutul murdar, umed (neschimbat
la timp), aglomeratia sunt factori care submina rezistenta organismului porcusorului, si astfel il predispun la boala. La
porcusori cele mai frecvente infectii respiratorii sunt cele cauzate de bacterii, Streptococcus pneumoniae si Bordetella
bronchiseptica fiind cele mai comune. In unele cazuri simptomele pot disparea in urma tratamentului fara ca boala sa fie
eradicata. Unele specii ** pot fi purtatoare, subclinical infectate cu agentul patogen B. bronchiseptica fara a prezenta
simptome.
** Iepurele si sobolanul pot fi purtatoare naturale a bacteriei B. bronhiseptica, din aceasta cauza cusca
lor nu va fi pusa in imediata (!) apropiere a custii porcusorilor, deoarece o posibila infectie poate fi fatala (!) pentru ei. La
porcusori acest germen poate produce pneumonie sau alte complicatii - cum ar fi otita medie sau interna -, la femelele gestante
nastere prematura sau avort spontan, puii de porcusori fiind cei mai vulnerabili.
Daca suntem raciti sau bolnavi, vom evita pe cat posibil
contactul direct cu porcusorul sanatos, nu vom merge prea aproape de el, si inainte de administrarea hranei ne vom spala pe maini.
Alergia se poate prezenta mai ales la folosirea unui talasul aromatic sau al celui cu
continut ridicat de rasina. In unele cazuri se poate manifesta si la folosirea unui soi de fan sau a unui fan de proasta calitate,
fiind necesara schimbarea fanului cu un altul sau un alt soi/amestec. In
cazul in care in cusca exista materiale spalate/clatite cu detergent/balsam de rufe parfumat, acestea pot avea o actiune iritanta
asupra mucoaselor. Se vor scoate, si se vor folosi doar cele limpezite abundent cu apa curata inainte de uscare.
La o infectie la nivelul urechilor porcusorul de Guineea va inclina capul intr-o parte si
va avea dificultati in deplasare. Este dureroasa si periculoasa (!) pentru porcusor. Va fi consultat de catre medicul veterinar,
pentru a primi tratamentul corespunzator bolii. In cazul unei infectii la nivelul aparatului auditiv solutia Tresaderm, sub forma
de picaturi in urechi, poate fi buna. Porcusorul va fi obligatoriu consultat, pentru a putea depista cauza, aceasta putand fi si
o eventuala infestare cu paraziti Psoroptes (informatii detailate - aici).
|
1/7
|
pagina urmatoare 
|
|
Pe aceasta pagina:
Tendinta de a ascunde boala!
Pericolul instalarii cetozei
Enterocolita, degradare a florei intestinale
Probiotice pentru reechilibrarea florei intestinale
Constipatie
Intoxicatie: plante toxice, alimente contaminate cu
pesticide, ingrasaminte
Infectii respiratorii
Alergie
Infectii ale aparatului auditiv
Bolile porcusorului - pagina 2:
Hipertermie
Urina de aspect laptos
Afectiuni renale, uro-genitale
Atac cerebral
Scorbut
Eruptii la nivelul buzelor
Bolile porcusorului - pagina 3:
Probleme oftalmologice, ranire
Intoarcere spre inauntru a ploapei
Conjunctivita neonatala
Conjunctivita
Obstructia canalului lacrimal
Inrosire a ochilor
Microftalmie, orbire
Tesut adipos pe conjunctiva
Fluid alb secretat de ochi in timpul toaletarii
Suprafata lipsita de par de dupa ureche
Bolile porcusorului - pagina 4:
Tulburari ale glandei supracaudale
Sacul anal
Monitorizarea aparatului genital la mascul
Coprofagia
Slabirea muschilor anali
Bolile porcusorului - pagina 5:
Toxemie gravidica
Mastita
Chist ovarian
Chelie partiala post-partum, tulburari hormonale
Roaderea parului
Bolile porcusorului - pagina 6:
Tumori
Chist sebaceu
Inflamatii ale glandei parotide si/sau submaxilare
Afectiuni ale talpii
Intarituri ale pielii dupa pernutele talpii
Bolile porcusorului - pagina 7:
Diabet zaharat
Abnormitati
|
Linkuri utile:
Greutatea corporala a cinci femele de la nastere pana la varsta de un an
(fisier png - 32 KB)
Greutatea corporala a cinci masculi de la varsta de o saptamana pana la varsta de un an
(fisier png - 32 KB)
|
|