N-ai pentru ce Andreea!
In primul rand trebuie sa recunosc ca ma simt magulita de atentia pe care o au porcutii nostri si pentru noi inseamna foarte mult! Inseamna ca mergem pe drumul cel bun, ca incepem sa apreciem munca de selectie, porcusorii de rasa...
Si pentru ca am fost "amenintata" cu un rontait serios de la o anume domnisoara (care de altfel e vedeta aici!)) daca nu scriu ceva frumos ma voi conforma si voi povesti ceva lasandu-va pe voi sa povestiti mai departe.
Personajul principal este dl. Dreamy
Acum doi ani, la expo din toamna de la Antipa. Pentru ca tinea expozitia doar pe timpul week-endului am facut pregatirile cu o seara inainte. AM dus custile, guinezii, le-am asezat... tot ce trebuia, ca a doua zi devreme sa fim pregatiti pentru vizitatori. Ajunge sotul primul, devreme, pentru a hrani guinezii inainte de primul vizitator. Face inspectia la fiecare cusca, toate bune si frumoase pana cand ajunge la locul unde statea Dreamy. Cand se uita mai bine... Dreamy lipsa!!! Cauta-l pe langa custile alaturate, in custile cu femele (doar-doar i se facuse dor si numai el stia cum intrase), in custile de transport, pe hol, in camerele de langa... nimic... Disperat se duce la dna care ere din partea muzeului si ii spune ca a disparut baiatul. Daca nu cumva stia ceva de el, sau poate l-o fi luat sa il arate cuiva... Dna nu stia nimic. Cand a auzit dna ca a fugit Dreamy, a inceput nebunia in muzeu! Sotul disperat ca nu gasea baiatul, dna disperata ca cine stie pe unde a intrat in vitrinele cu exponate si i le roade! Ca acele exponate valoreaza mult! Ca sa-l gasim imediat. (in paranteza fie spus, pentru prepararea acelor exponate se lucreaza cu multa naftalina! Inchipuiti-va ce insemna ca Dreamy sa guste putin din ele!) Fuga din nou si mai rau in cautarea baiatului! Intre timp incepusera sa vina vizitatorii, multi copii pentru concursul de desene, galagie... nebunie mare.
La un moment dat se aude un zgomot infundat in spatele panourilor din sala, acolo unde se puneau desenele copiilor. Se dau panourile la o parte si ce sa vezi... Dreamy isi facea de cap pe acolo, alergand si mirosind peste tot. Cand l-au vazut copii a inceput o isterie generala care mai de care ori sa fuga de frica ori sa il ia in brate!!! Si uite asa de atunci Dreamy a devenit vedeta si e mereu recunoscut dupa apelativul "cel care a evadat de la muzeu"!
Bineinteles, acum e matur, mai intelept si mai cuminte

Dar tot ii place sa evadeze (daca observa ca poate) din cosul de transport unde il punem cand ii facem curat
