Ea a fost Viky...

[cristinamar]

Viky, purcica mea curioasa, cu personalitate, cuminte, nu mai este. Nici macar n-am fost acasa cand a murit, biata de ea a murit singurica. Inca nu-mi vine sa cred. Acum a ramas doar surioara ei, Pamela.
Nu cred sa fi citit pana acum topicul asta, e mult prea trist, si uite ca am ajuns sa scriu aici, mult prea devreme.

[ialaalexa]

Tot ce pot sa iti urez sunt sincere coondoleante. Incearca sa te aduni si sa fi puternica pentru Pamela si sa te gandesti ca si ea cu siguranta sufera acum si are nevoie de tine. Stiu ca nici un porcusor nu poate fi inlocuit deoarece fiecare are personalitatea lui insa si Pamela are nevoie de o noua surioara.

[cristinamar]

Da, stiu ca ii trebuie o surioara. O sa-i luam. Acum ne gandim inca la Viky.

[ialaalexa]

Te cred. Si eu am renuntat la doi beietei, a trebuit sa ii donez, dar stiu cum e durerea despartirii. Multa forta

[biancadumy]

Cristina fii tare pentru Pamela inca nu imi vine sa cred

[irena]

imi pare tare rau pentru purcica ta! iti doresc multa multa putere sa treci peste

[maria]

imi pare rau, cristina
am cunoscut personal porcutele
au fost si la expo de acum 2 ani
super frumoase
ce s-a intamplat, era bolnava?

[cristisz]

tare rau imi pare...
le-am vazut pe amandoua la expo, pe urma am fost sofer pentru ele pana au ajuns la "hotel Maria" si apoi la tine
mi-au placut atat de tare incat eram gata, gata sa le duc direct la mine acasa

sigur ca nimic n-o poate inlocui, durerea doar paleste, nu trece niciodata
sa fii tare, cineva are nevoie de tine

[georgi]

imi pare nespus de rau
intodeauna ma feresc sa scriu aici....
eu inteleg complet durerea
si poate o sa ti se para nedrept sau...ce vreau sa-ti spun
e foarte greu,stiu
dar,daca astepti pana ti se va vindeca complet sufletul pt a-i aduce o surioara Pamelei,mai ai mult de asteptat si poate nici n-o s-o primesca.pt ca,intodeauna ne va fi greu sa ne amintim de ei
nici nu zic ca nu ai dreptate
imi amintesc de mine in acea zi blestemata,eram distrusa.dar mai aveam 2 sufletele care aveau nevoe de mine.si am incercat sa ma gandesc,ca el e bine acolo,si ca nu s-a chinuit si ca el vrea sa am grija de cei ramasi
a fost greu,inteleg
dar din a 2-a zi am inceput sa caut un frate pt Puiu si o sora lui Dizzy
nu ma puteam opri din plans,eram terminata.nu intelegeam nimic.si imi puneam intruna intrebarea "de ce el si nu altul?"
e greu,e cumplit de greu
maiales cand sti ca a fost tanar si avea o viata inainte
am plans mult.nu stiam ce sa fac.sa-l pastrez in inima?sa-l uit?stiam ca nu pot face asta.pt ca el a fost este si va ramane o parte importanta din viata mea.
am incercat sa ma adun.pt ei.pt Dizzy si pt Puiu.ma rascolesc amintiri.prima zi.tot.dupa o perioada,de fiecare data cand scriam "tot" isea "toto"
plangeam intruna.parintii isi faceau griji pt mn.fata de la care il aveam era suparata.dc a murit.a inteles apoi.ei ii era usor.a fost greu.nespus de greu.maiales cand insfarsit lacrimile mi se uscara.am trecut in bucatarie si am vazut intr-o cutie pe puiul meu scump adormit pe veci.e foarte greu.am suferit enorm
numai eu stiu cum a fost.tineam nespus la el
uram cand auzeam"saracu"ma intrebam "dc?doar nu i-am facut nimic.el e bine.si noi stam si plangem".e greu
pe urma,a fost si mai greu.ma uram pt fiecare moment in care zambeam .pt ca el nu era aici sa se bucure.
apoi am inteles ca el vrea sa trec peste.si am incercat
imi aminteam zambind.caci doar cu amintiri ramasesem si cu o poza amarata
e greu.
acum iaras plang
iti urez numai bine

[kity]

imi pare tare rau pt Viky
crede.ma stiu cum e sa iti pierzi porcul, dar trebuie sa incerci sa fi tare , macar pt Pamela

[georgi]

eu nu stiu ce sa zic ca sa te simti mai bine
e aproape imposibil
mie imi pare rau pt cum m-am purtat intr-un fel cu ei atunci
nu am putut goli acvariul
nici acum nu e scos
dar ce m-a enervat a fost faptul ca
cel mic fusese pus in acvariul lui Toto pe motiv ca e mai mare
nu am zis nimic
dar in gandul meu eram"cu ce drept sta el acolo?dc?"
eram oarecum suparata pe el
dar nu avea nici o vina
am mers pe urma
m-am uitat la ei
si am inceput a plang
si le-am spus"da mami...da,acum sunteti numai voi"printre lacrimi
Dizzy saraca se uita confuza la mine
era trista,mai ca plangea
ea a tinut enorm la puiul ei
mi-a parut rau apoi ca am fost suparata
nici nu ma puteam uita la Puiu.
acum.......a mai trecut
ma rascolesc amintiri sute.....
nu stiu ce vreau
sa imi amintesc de el,sa il uit
stiu ca nu pot
ambele sunt grele,ambele dor

[biancadumy]

Intradevar e foarte greu,te gandesti ca poate tu esti devina si mereu iti reprosezi asta...



Cristina,stiu ca e greu,dar trei sa te gandesti ca si Pamelei ii este greu singura.Te inteleg ca e inca greu sa ii aduci o surioara,dar asa ar mai consolao si pe ea,ea fiind obisnuita cu o tovarasa.Sunt sigura ca vei lua decizia cea mai potrivita.

Multi pupici si fii tare!

[irena]

o porcuta ar consola-o pe pamela, insa si pe tine. sigur ca nu ii va putea lua locul lui vicky, insa va astupa un gol in sufletul tau. iti doresc (inca o data), sa fii tare si sa treci peste cu bine

[cristinamar]

Va multumesc mult pentru gandurile bune. Nu ai cum sa nu suferi cand auzi de porcusori suferinzi sau de purcelusi care au murit. O sa-i iau o surioara, dar sa mai treaca un pic, Viky a murit abia de 2 zile. Sotul meu a fost foarte afectat, Viky era preferata lui. Zice ca nu mai vrea animale, sa le vada iar cum mor. Incet, incet o sa incep sa-i zic ca e cel mai bine pentru Pamela sa aiba o alta surioara, sa nu stea singura.
Georgi, mi-au dat lacrimile cand am citit ce ai ascris de Toto. Trebuie sa trecem mai departe ca doar suntem mamici puternice.
Maria, Viky se stricase la burtica, desi a mancat aceleasi lucruri ca Pamela. I-am dat tratament, am pus-o separat in alta cusca sa o urmaresc mai bine. Se misca, chiar chitaia cand auzea fosnet de pungi. (Pamela si Viky se obisnuisera sa chitaie cand auzeau usile inchizandu-se sau deschizandu-se si cand auzeau fosnet de pungi. Asteptau sa li se dea mancare sau sa fie alintate.) Alaltaieri era mai bleguta, cauta caldura, se cuibarea cand o luam in brate. Apoi in cateva ore a murit.

[maria]

imi pare rau pt porcuta
imi pare rau si ca nu am reusit sa iti castig increderea
imi pare rau ca a trebuit sa aflu de pe forum despre ea
eu m-am implicat in adoptia lor si nu imi e indiferent ce se intampla cu ele
era suficient sa urci un etaj, tu lucrezi la etajul 4 , eu la 5
nu stiu daca amandoua am fi reusit sa o salvam, dar 2 capete fac mai mult ca unul singur
ai fost la doctor cu ea, unde, ce tratament i-ai dat, ce i-ai dat sa manance cand era bolnava?
stiu ca pt viky nu se mai poate face nimic, dar macar pt pamela sa stim ce trebuie facut in caz de nevoie